Emil Isac

Suntem mândri de numele şcolii noastre. Suntem mândri de faptul că patronul spiritual al şcolii  este Emil Isac, o personalitate marcantă a Clujului, a Ardealului şi nu în ultimul rând a întregii naţiuni române. Suntem mândri mai ales pentru faptul că este clujean. Iată ce spune el însuşi despre împrejurările naşterii sale în anul 1886:

,,M-am născut în Cluj, când Someşul era fierbinte de sânge şi tatăl meu a cules florile durerii – când m-am născut bubuiau tunuri, plângeau plângeau fecioare, senatorii erau trişti – şi la noi în casă erau odăile moarte, negre, stinse. Am venit chemat de mamă şi popa m-a botezat cu eau de cologne or cu sânge, cu lacrămi or cu apă sfinţită – şi moşul meu a vrut să-mi dea numele Alfred, căci iubea pe Musset, iar tatăl mi-a dat numele Emi, căci iubea pe Rousseau”.

Activitatea sa este una remarcabilă:

– În anul 1903 debutează în revista  ,, Familia” cu poezia La umbra plopilor ;

– Anul 1910 îi aduce licenţierea la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Sociologie de la Universitatea din Cluj;

– Din 1918 este director al Bibliotecii Ardealului;

– 1919 – membru al Marelui Sfat Naţional de la Alba-Iulia, reprezentant al Consiliului Dirigent în Franţa;

– 1920-1940  director general al teatrelor din Transivania şi Banat;

– 1922 este decorat cu Coroana României, în rang de cavaler prin decret regal;

– 1925- 1931 este profesor de estetică la Şcoala de Belle-arte din Cluj;

– 1948 – devine membru corespondent al Academiei R.P.R.;

– 1954 – moare, bolnav de inimă.